Despre mine

Fotografia mea
"Suspin, plâng/ Privesc în gol/ Și râd/ Iubesc/ Umblând în negăsire/ Nu știu/ Nu vreau/ Să stiu ceva/ Și zac/ Visând, iubind/ Simțind, că-i nebunie."

joi, 26 iulie 2007

Iarta-ma, dar..s-a terminat!


Am vorbit inainte de prietenie, despre ce inseamna o relatie foarte apropiata intre doua persoane, fie ca au acelasi sex, fie ca sunt de sex opus.

Sentimentele nu tin cont de sex, varsta, conditie sociala sau materiala. Poti ajunge sa apreciezi, admiri, iubesti o persoana indiferent de diferentele dintre criteriile enumerate mai sus.

Dupa cum se poate observa, din punctul meu de vedere, iubirea poate izvori doar din admiratie, presarata cu o doza, mai mica sau mai mare, de "chimie" (acea emotie, traire, de care cu totii vorbim cand incercam sa descriem o relatie speciala).

Am zis in articolul precedent ca de-a lungul timpului intr-o relatie de prietenie se pot intampla multe. Apar situatii inedite, persoane noi care o invadeaza, se schimba mentalitatea persoanelor care o constituie, se schimba aspiratiile. Inevitabil, pe parcursul acestor schimbari, fiecare greseste fata de prietenul sau, nu comunica indeajuns, se produc neintelegeri, apar divergente de opinii, chiar conflicte. Fiecare conflict marunt genereaza un altul, totul devine ciclic, ca un lant al slabiciunilor, greseli repetate la nesfarsit.

Eu cred ca o prietenie se bazeaza pe sinceritate ce naste incredere, respect, ajutor neconditionat, admiratie care naste simpatie si ulterior dragoste si evident reciprocitate.

In ciuda acestor valori, cred ca fiecare dintre noi a zis macar o data: "Asta a fost picatura care a umplut paharul, a gresit prea mult, asta nu mai e prietenie!" A urmat apoi un schimb dur de replici, tensiune, ironie in limbaj si atitudine, generate de un orgoliu exacerbat, dorinta de a avea dreptate sau de a te dezvinovati. Si toate acestea se produc in cazul fericit in care chiar se comunica. Ulterior probabil ca s-a ajuns la o incercare de aplanare a conflictului, la un compromis, insa povestea se repeta de cand lumea, lasi un pic de la tine, lasa si el/ea, va ganditi la cate va leaga, la timpul petrecut impreuna si...o luati de la capat. Rasuflati usurati ca v-ati descarcat sufletul, ati zis tot ce aveati de zis, zambiti din nou si parca lumea e iar frumoasa si va zambeste inapoi. Sunteti iar voi doi, apropiati ca inainte, fericiti, gata sa infruntati alte necazuri.

Totusi, ce se intampla atunci cand nici unul dintre voi nu e dispus sa lase de la el? Ce se intampla cand realizati ca diferentele dintre voi au devenit atat de adanci incat parca nu mai aveti puterea de a remedia lucrurile? V-ati schimbat si lucrul asta e atat de evident incat va e rusine sa-l mai ascundeti.

Cum ii spui unui prieten: "Iarta-ma, dar...s-a terminat!"??

5 comentarii:

Rosu de inger spunea...

E foarte simplu.. dar inainte trebuie sa faci O scurta analiza... oare chiar a fost de vina cealalta persoana sau ai gresit si u... cat de mult te-a ajutat, cat de mult a fost alaturi de tine, cat te-a sfatuit, inteles, ascultat, sprijinit, sustinut, cat a facut pt tine sau cat nu a facut.. Apoi trebuie sa te gandesti cine s-a schimbat.. oare s-a schimbat doar ea? sau si u.. Sau poate ea era asa dinainte si doar acum conteaza asta pt tine si inainte nu conta asa de mult..? Iar daca s-au schimbat amandoua.. de ce nu s-ar mai accepta si acum asa cum au facut-o in trecut? Apoi trebuie sa pui in balanta.. toate momentele prin care ati trecut impreuna si toate "defectele" prieteniei voastre.. Daca certurile si neintelegerile atarna mai greu in balanta nu trebuie decat sa te uiti in ochii ei si sa ii spui: "Imi pare rau.. s-a terminat" Dar sa fi constienta ca dupa ce ai spus asta.. ea nu va mai reveni.. NICIODATA! Si ai pierdut o persoana.. cu care ai impartit multe.. si sa fi constienta ca un prieten nu se schimba odata ce ai schimbat mediul.. si sa fi constineta ca.. poate te cunoaste mai bine decat ar reusi altul sa o faca de acum incolo..

Roxpink spunea...

Sincer, cred ca atunci cand e over, e over pur si simplu! Sunt de prisos cuvintele, intrucat sunt convinsa ca situatia care a dus la "rupere" face parte din categoria "forgive, but never forget!". Si totusi...nimic nu e imposibil!

mihaita spunea...

nu mai ai nimic de pierdut atunci knd d fapt ai pierdut totul, si dupa, e important sa(i) zambesti nu t costa nimic oferind celuilalt un zambet si partea frumoasa e ca poti imbogati pe celalalt...zambiti :) :) :)

Ali spunea...

si parca asta zici k ai scris-o special pt mine...:(..stii k e minunat sa iubesti cu atata pasiune p cineva ....dar e f dureros cand el t dezamageste cnd tu lasi de la tine..si astepti astepti s isi revina s fie EL...si ce faci at cnd realizezi k astepti degeaba?cdn auzi prea multe cuvinte care nu sunt urmate d fapte..?ce faci at cand in inima ta stii k il iubesti,,dar nu iti mai doresti s fii cu el?E trist k unii oameni nu realizeaza p cine au langa ei...si k pers aia il iubeste nespus..si culmea cand realizeaza k au pierdut nu stiu ce s faca,sunt disperati si in disperarea aia nu fac decat s faca m mult rau decat bine..:(..stii cred k toti ar trebui s ne gandim dak pers de langa noi e potrivita..dak ne face fericiti..eu am fost fericita...1ani si 7 luni..si l-am iubit...dar...cum am zis m sus...totul acum e prea tarziu....stii u SAB m bine..pop:*

smileysabi spunea...

Observ cu placere ca fiecare, intr-un fel sau altul, se identifica cu articolele mele..crd ca e inevitabil..totusi, timid spun ca sper sa fie ca atunci cnd citesti o carte buna, care vorbeste despre niste personaje care iti aduc aminte de tine si el/ea..si traiesti fiecare experienta a lor ca fiind a ta, si simti, parca, ce au simtit si ei, fictiunea se contopeste cu realitatea, pt ca apoi regasindu-te la finalul cartii, sa te trezesti brusc..ca dintr-un vis fulgerator..cu un raspuns..sau cu inca o intrebare...