Despre mine

Fotografia mea
"Suspin, plâng/ Privesc în gol/ Și râd/ Iubesc/ Umblând în negăsire/ Nu știu/ Nu vreau/ Să stiu ceva/ Și zac/ Visând, iubind/ Simțind, că-i nebunie."

duminică, 26 august 2007

Timp, nu fi hain...


Vorbind despre timp, un filosof explica ca trecutul si viitorul se contopesc, ca sunt prezent, clipa e fulgeratoare, ca de fapt numai prezentul conteaza, ca totul numai la clipa de fata se rezuma. Einstein spunea ca totul este relativ..eu zic ca trecutul mereu revine. Timpul este ciclic, eu mi-l imaginez ca un bulgare imens care se rostogoleste la infinit si daca vrei sa il injumatatesti sau sa scapi de anumite parti, inevitabil le vei regasi intr-o participa din viitor.

De-a lungul timpului am trecut prin multe schimbari, de fapt, fiecare etapa a vietii mele, gradinita, scoala generala, liceu, si acum facultate a produs o schimbare profunda atat asupra personalitatii mele cat si in ceea ce priveste aspectul fizic. Cu fiecare etapa am evoluat, am simtit-o ca pe un nou inceput si credeam ca usor, usor pot lasa trecutul in urma, sau mai mult, ca il pot sterge. Am preferat sa uit multe aspecte, sau evenimente ale vietii mele, din copilarie sau preadolescenta, evident pe cele negative. Cand ma cufund in prezent si in activitatile cotidiene si nu mai am timp sa ma gandesc la trecut, sau sa fac legaturi intre trecut si prezent, chiar reusesc sa sterg multe lucruri din memorie. Totusi s-a intamplat de multe ori ca o persoana sa declanseze avalansa amintirilor, sa ma faca sa observ din nou toate detaliile acelui bulgare de evenimente si trairi, sa imi aduc aminte de cine am fost si ce am facut. Abia in acele momente realizez drumul parcurs, realizez cat de mult m-am schimbat si cat am evoluat. Pana la urma, oricat de nesuferite ar fi fost anumite lucruri din trecut, e atat de placut sa stai de vorba cu o persoana pe care nu ai mai vazut-o de ani de zile, sa observati impreuna cate s-au schimbat intre timp, sa vorbiti despre cunoscuti si de cum au ajuns acum, sa identificati lucrurile care va leaga, ce aveti in comun si ce va diferentiaza. Cel mai ciudat lucru este sa faci asta cu o persoana cu care in trecut nu schimbai doua vorbe, te stia doar din vedere, si erati cat se poate de indiferenti unul fata de altul si apoi, printr-un concurs de imprejurari sa va ciocniti si sa descoperiti atat de multe puncte comune, sa fii in stare sa vorbesti o noapte intreaga fara sa te plictisesti, sa aduci trecutul inapoi pentru cateva ore, si apoi cand calatoria ia sfarsit, sa incerci sa devii iar tu, sa mergi mai departe.

Concluzia este ca oricat vei incerca sa il eviti, sa il lasi in urma sau sa il stergi, trecutul mereu va reveni, fiindca viitorul este prezent, prezentul trecut, si trecutul: tu!

6 comentarii:

Mircea spunea...

Filozofic :)

smileysabi spunea...

sper ca ai obs ca ti-am ascultat sfatul:P

Mircea spunea...

am observat, sper sa iti fie de folos :)

Ciufulita spunea...

Cred ca o sa te contrazic putin..." viitorul este prezent, prezentul trecut, si trecutul: tu!"
De aici ar rezulta ca viitorul este de fapt trecut.. acel tu din trecut..Depinde din ce punct de vedere privesti.. daca o luam logic.. da.. viitorul pe care il "vedem" azi va fi la un moment dat trecut pentru noi si tot asa.. Insa din alt punct de vedere viitorul nu este trecut. Eu cred ca trecutul reprezinta fapte, prezentul e constiinta faptului trecut, iar viitorul infatiseaza fapte noi (dar nu numai, e adevarat ca multe lucruri se pot repeta, asta daca -asa cum ai zis si tu- incerci sa faci uitate anumite parti ale trecutului). Intr-o alta ordine de idei... trecutul este o panza pictata, prezentul este momentul cand tabloul capata o rama, iar viitorul.. ori adaugarea unor noi culori, ori inceperea altui tablou.. Din punctul asta de vedere viitorul nu este trecut, iar acel tu din trecut si fooooarte diferit de omul din viitor(asa cum ai scris si tu)..
Te poopic si habar nu am cat de inteleasa m-am facut :P ora e de vina ...

Ciufulita spunea...

mda.. am recitit si am si vazut o greseala..Deci..: acel "tu" din trecut este foarte diferit de omul din viitor.
Gata m-am corectat... urmeaza sa ma corectezi tu acum :)) Ca stiu ca o sa ma contrazici, doar esti Sab :P :*

smileysabi spunea...

Nu tin sa te contrazic..fiindca sincer, nu am inteles mare lucru din comment-ul tau:D
Concluzia art meu reprezinta o explicatie pt "fugit ireparabile tempus". Prin "trecutul esti tu", fiindca am vazut ca asta ti-a atras cel mai mult atentia, am vrut sa zic ca toate actiunile si intamplarile noastre din trecut ne reprezinta si tocmai de aceea trecutul revine mereu, incercand sa il uiti e ca si cum ai incerca sa te uiti pe tine, sa te stergi pe tine, lucru care este evident imposibil. Oamenii se schimba de-a lungul timpului, foarte adevarat, dar niciodata nu te poti schimba radical, nu poti deveni o alta persoana, oricat de mult ti-ai dori. Apoi, nu am zis, 'viitorul este trecut', desi in urma premiselor cam asta ar fi concluzia logica, dar nu este asa, ci viitorul devine trecut (intr-un final).