Despre mine

Fotografia mea
"Suspin, plâng/ Privesc în gol/ Și râd/ Iubesc/ Umblând în negăsire/ Nu știu/ Nu vreau/ Să stiu ceva/ Și zac/ Visând, iubind/ Simțind, că-i nebunie."

duminică, 21 octombrie 2007

Haideti sa ne "voluntariem"!


Ultima moda prin studenti este, dupa cum reiese si din titlu, 'voluntariatul'. Toti cei care nu s-au angajat si mai au ceva timp printre cursuri si seminarii s-au hotarat sa se inscrie la un ONG pentru a face voluntariat. Ca merg pe social, pe cultural sau pe domeniile vizate de ei spre a-si construi o cariera, majoritatea cunoscutilor mei au devenit membri la una, sau chiar doua asociatii de acest gen pentru a presta munca neremunerata.

Desi primul meu contact cu organizatiile nonprofit s-a petrecut cu cativa ani in urma si pot spune ca am ceva experienta de lucru in echipa pt cauze nobile, m-am hotarat anul acesta sa devin si eu membru la o astfel de organziatie. Scopul meu este de a capata experienta in PR (fiindca asta vreau sa fac mai departe) si cred ca e cea mai buna varianta la ora actuala pentru a atinge cu ceva mai mult decat un degetel marea relatiilor publice de pe piata romaneasca. Eu personal am ales BOS pentru a-mi atinge obiectivele propuse, dar mai sunt si alte optiuni precum: VIP, PRIME si lista poate continua in functie de dorintele tale, fiindca la ora actuala exista cate un ONG pentru fiecare cauza la care ai putea sa te gandesti.

Am fost recent la o conferinta pe tema asta, la care a participat printre altii si Mihaela Radulescu, persoana publica cu multa experienta in voluntariat, si sincera sa fiu chiar a tinut un discurs pe cat de amical, pe atat de convingator, si uite asa am ajuns sa ma inscriu si eu la un ONG. Bineinteles, nu a fost ea elementul cheie care m-a determinat sa devin membru BOS, ci pur si simplu am realizat ca fara un dram de experienta nu am cum sa incep sa profesez in relatii publice chiar si cu facultatea terminata. Pe langa asta, pe timpul verii am fost la nenumarate interviuri, dar pentru pozitii care nu aveau nici in clin nici in maneca cu relatiile publice, sau, hai sa zicem ca aveau doar tangential. Am realizat ca munca de secretariat nu e de mine, ca intr-un call center m-as plictisi si poate ca ma supraevaluez eu, dar momentan numai lipsa banilor m-ar putea determina sa muncesc pe aceste pozitii. Sa nu ma intelegeti gresit, cred ca munca il innobileaza pe om, daca e cinstita e buna, dar vreau sa am libertatea de a-mi alege serviciul pe care mi-l doresc si pentru asta trebuie sa fiu calificata pentru el.

Deci, pana una alta, merg in directia dictata de voluntariat si incerc sa absorb ca un burete tot ce-mi ofera aceasta activitate.
Voi ce ati ales?

3 comentarii:

Andreea spunea...

Am sperante de la L-S SNSPA. Evolutie si perspective, cum s-ar spune. Daca se vor dovedi desarte sperantele voi analiza situatia si voi imbratisa alta cauza mai aducatoare de profit intelectual.

Si vreau sa ma reapuc de manifestari culturale curand. ;)

smileysabi spunea...

Mie parca mi s-au cam naruit sperantele in legatura cu Liga, sa recunoastem ca nu am facut prea multe si mai ales ca nu au fost luate in considerare parerile tuturor in ceea ce priveste materializarea ideilor. O sa fiu in continuare membru activ, dar cu mai putin entuziasm.
Apropo, ce s-a discutat la prima intalnire pe anu asta?
Nu am catadicsit sa apar..naughty me:D

Roxpink spunea...

Eu am ales si ONG (PRime) si job. Dar parca am cam obosit :(