Despre mine

Fotografia mea
"Suspin, plâng/ Privesc în gol/ Și râd/ Iubesc/ Umblând în negăsire/ Nu știu/ Nu vreau/ Să stiu ceva/ Și zac/ Visând, iubind/ Simțind, că-i nebunie."

luni, 12 noiembrie 2007

O noapte alaturi de.. tine, blogger-ule


"O noapte calda si mi-e bine langa tine..ma intreb ce-ar putea sa ne aduca impreuna o noapte"..de fapt sunt singura in fata calculatorului, ascult abuziv Paula Seling si citesc blog-uri. Bloguri bune si bloguri proaste, bloguri ale unor oameni cu inspiratie si care gandesc dincolo de concret si bloguri ale unor oameni care nu vad mai departe de lungul nasului.

E straniu cum, citind pe blog materializarea gandurilor, a experientelor unor oameni cu care credeai ca nu ai nimic in comun, ai deodata un sentiment de regasire a sinelui intr-o alta forma.

Poate dintr-un egoism infantil, poate din dorinta de a fi original sau doar superior celor din jur, traim cu impresia ca nimeni nu simte cu intensitatea sentimentelor noastre, ca nimeni nu iubeste cu atata pasiune si daruire ca noi, sau ca noi suntem singurii care ne bucuram de lucrurile simple ale vietii si avem astfel o existenta implinita.

Noi cei care ne scriem blogul intr-o maniera prea personala, ne daruim pe noi in el, impartasim fiecare traire mai mult sau mai putin interesanta, fiecare gand ce ascede la statutul de idee filosofica si ne consideram grozavi. Dar uite ca apare si acel wake up call, de care avem de fapt nevoie pentru a ne mentine pe linia de plutire, in momentul in care citim un blog care e mai interesant, mai pasional, sau mai inspirat decat al nostru. Pentru a face trecerea de la ambiguu la concret, ma voi manifesta brutal si voi zice: BRAVO: Monica, Diana, Andreea X2 (se stiu ele), Bogdan, Corina, Dora, Victor, (haha, tocmai pe Mircea il uitasem:P) pentru blogurile in care adesea m-am regasit, de la care am invatat cate ceva, care atunci cand am avut nevoie mi-au creat o stare de bine si pe care ii citesc avida de a-i cunoaste mai bine si de a gasi alte idei comune. Bineinteles, lista numelor poate continua, in general imi iau blogroll-ul de la cap la coada si ma infrupt din articolele gasite, dar acei cativa trebuiau mentionati.

5 comentarii:

monica spunea...

:)

Andreea spunea...

Sabina, nu ti se pare uneori ca ne "dezbracam" prea mult cand scriem pe blog?

Uneori ma intreb daca nu cumva exagerez. Totusi, chiar daca as fi convinsa ca "dau prea mult", mi-ar fi foarte greu sa n-o mai fac, pentru ca asta ar insemna ca eu-cea-din-post-uri sa nu mai fiu eu-cea-de-dincolo-de-monitor.

smileysabi spunea...

@ Andreea:
Daca intr-adevar te dezbraci prea mult asa cum crezi, pot spune doar ca arati bine goala;)
Poate ca exageram uneori (nu stiu daca tu ai facut-o, art tale nu mi se pare chiar atat de "intime", in schimb mie mi s-a zis asta de catre multi), dar cum ai zis si tu, face parte din noi. Pana la urma poate ca e doar o etapa, peste un an poate vom fi mai mature si vom selecta mai mult informatiile inainte sa le publicam, poate vom aborda doar teme formale si nu ne vom uita pe noi facand asta. Eu am inceput deja sa mai schimb 'culoarea', sau 'fata' blogului, sper sa fi reusit intrucatva.

Dowel spunea...

Scriu de 2 luni consecvent pe blog. Cred ca ma dezbrac, sa continuam deci metafora, nu doar pentru voyeuri ci si pentru mine - bloggingul imi da sentimentul ca am inceput din nou sa cresc. Vreau sa pot spune la un moment dat ca bloggingul mi-a adus macar "bani, cariera, cunostinte", asa cum spune Costin (www.ecostin.com) in cartea New Media a Dorinei Gutu.

smileysabi spunea...

@ dowel
Mie imi da un sentiment extraordinar, de implinire. De fapt, pana acum ma simteam comuna, mediocra, am observat ca bloggingul mi-a trezit inspiratia, puterea de creatie. Nu cred ca o sa ajung vreodata sa fac bani din asta, inca o vad ca pe un hobby, nu ca pe o afacere..but..never say never:P