Despre mine

Fotografia mea
"Suspin, plâng/ Privesc în gol/ Și râd/ Iubesc/ Umblând în negăsire/ Nu știu/ Nu vreau/ Să stiu ceva/ Și zac/ Visând, iubind/ Simțind, că-i nebunie."

sâmbătă, 3 noiembrie 2007

Fundatia Soros si despre PR-ul dintr-un ONG

Iata ca am mai descoperit o forma de PR, zilele trecute am avut ocazia de a vizita sediul Fundatiei Soros (pentru necunoscatori este un ONG infiintat in anii '90 de catre George Soros - om de afaceri, avand drept scop societatea deschisa). Aceasta oportunitate, ivita prin intermediul cursului facultativ 'Nonprofits in Romania', aduce inca un argument pentru a sustine ideea ca facultatea asta ne deschide si alte usi, nu numai cele ale cunosterii teoretice.
Ajunsi la sediul Soros am fost intampinati cu zambetul pe buze de Mirela Rus pr-ista fundatiei, care ne-a invitat la un pahar de vorba sau mai bine zis o ceasca cu cafea si niste pateuri si ne-a vorbit despre proiectele organizatiei si despre cum se face PR intr-un ONG.
Am vorbit in principal despre demersurile lor la Rosia Montana si despre neintelegerile cu firma canadiana care incearca sa exploateze aurul din acea zona. Cred ca e de prisos sa mai explic ce se intampla acolo fiindca mai mult sau mai putin toata lumea a auzit de proiect, si banuiesc ca si-a facut o impresie despre problema, atat in ceea ce priveste riscurile cat si avantajele.
Din cate am inteles, PR-ul intr-un ONG se realizeaza pe parametrii cat de cat asemanatori cu PR-ul din orice alta companie comerciala, adica scheletul este acelasi. Se doreste construirea unei imagini veridice si a unei reputatii, comunicarea se vrea eficienta si eficace, mentinerea relatiei cu publicurile, aparent nu exista diferente. Totusi, scopul lor final nu are legatura cu cresterea profitului, ci poate a unui profit imaterial. In cazul ONG-ului, din cate ne-a zis Mirela Rus, obiectivul principal este ca lumea sa cunoasca problema asupra careia atragi atentia, sa fie sensibilizata si jumatate din munca este deja realizata. De asemenea, am inteles ca din punct de vedere al stresului, PR-ul intr-un ONG nu este un factor de stres atat de mare ca in orice alta companie si bineinteles satisfactiile personale sunt imposibil de cuantificat.
Tot ce pot adauga este ca experienta Soros a fost una placuta, din momentul in care am pasit in fundatie pana la plecare, am fost tratati cu respect, am vorbit de la egal la egal (ne-a permis sa o tutuim), ne-am simtit importanti... ei uite, asta numesc eu PR adevarat!

Un comentariu:

Mirela spunea...

Salut! Am descoperit intamplator articolul despre vizita ta si a colegilor tai la Fundatia Soros. Trebuie sa recunosc ca m-am simtit magulita de descriere :)

Daca tot ti-a placut la noi si te-au interesat discutiile despre Rosia Montana, te invit sa te alaturi altor 5 bloggeri care vor merge cu mine la Rosia, intre 30 noiembrie si 2 decembrie. Uite detalii aici: http://subiectiv.ro/media/mirela-rus-nu-ducem-sase-bloggeri-la-rosia-ca-sa-le-dam-de-mincare-si-de-baut/

Daca invitatia te intereseaza, poti sa imi scrii la mrus@soros.ro